Lauro, mai traiesti?

Laura e o fata cu care am vorbit, pe messenger, timp de cateva saptamani bune, dupe care, caracteristic mie, “relatia” s-a rupt, fiecare vazandu`si de drumul lui … io prea neserios, ea, poate prea serioasa, si totusi timp de ceva timp am vorbit, ba chiar destul de mult si … placut, cel putin ptr mine. Imi aduc aminte cu placere cum am topit o noapte impreuna, o discutie de pe la apus 18-19 pan` pe la 5-6 dimineata. Era frumos, imi placea sa imi consum timpul tachinand`o: ea e fana Maria Sharapova , io tin cu Ana Ivanovic. Nu ne plictiseam niciodat`, ea chiar ma mai intreba: “te plictisesc?”, io cu sandvisu` in mana, captivat de ceea ce spunea p`acol`: “nu, cred ca are ceva netu`”, s.a.m.d. Ideea e ca mi`i dor de tine Lauro, oriunde ai fi acum. Stiu ca ti`ai dat licenta, sper s`o fi luat. Sper sa mai aud de tine, altfel iti doresc o viata cat mai frumoasa. Te pup.